Prezent în județul Covasna pentru a discuta cu primarii despre mai multe teme, vicepremierul UDMR Tánczos Barna – fost ministru al Mediului – a participat și la o conferință de presă în care a vorbit și despre reforma Romsilva.
Redăm întrebările și răspunsurile pe această temă:
Întrebare: Ați discutat cu colegii dvs din Direcția Silvică Harghita despre cum va arăta o zi de muncă după această reorganizare a Romsilva? Se vor duce la Brașov, la Mureș, cum va fi?
Tánczos Barna: România s-a angajat să facă reformă, inclusiv la Romsilva, prin PNNR. Această reformă înseamnă o eficientizare a activității, o creștere a capacității instituției de a preveni exploatarea ilegală sau furturile de masă lemnoasă și o creștere a profitabilității acestei companii, care, din păcate, pe hectar plătește statului român cam 10 lei pe an. Eu, dacă aș fi proprietar de pădure, nu aș lăsa terenul pe care îl am sau pădurea pe care o am niciodată pe mâna unui administrator care îmi dă pe an 10 lei. Nici dumneavoastră n-ați face-o.
Deci este nevoie de o reformă la Romsilva. Nu am făcut-o pentru că în perioada respectivă, cât am fost la minister, printre altele ne-am asumat și modificarea Codului Silvic și modificarea actelor subsecvente și în al treilea val de reformă trebuia să vină și modificarea sistemului de funcționare sau modului în care funcționează Romsilva. Acestea au fost layer-ele, nivelurile de intervenție pe acest sector prin reformele în sectorul forestier, silvic.
Cum trebuie să arate o structură organizatorică? Nu aș vrea să o decid eu, pentru că nu sunt astăzi eu ministru. Dacă aș fi fost ministru, aș fi făcut eu o propunere.
Am lucrat pe propunerea doamnei ministru, pe care am discutat-o, am dezbătut-o de mai multe ori în acest grup de lucru, cu păreri pro și contra și sisteme alternative propuse de colegii din celelalte partide.
Începând de la „Hai să nu facem nimic și să lăsăm toate direcțiile așa cum sunt și mai vedem peste un an de zile ce se poate face, ce trebuie făcut”, până la această variantă a doamnei ministru de a face imediat, acum, reducerea la 13-a numărului de direcții silvice din țară.
Suntem obișnuiți ca fiecare județ să aibă un director, suntem obișnuiți ca fiecare județ să aibă contabilitate. Nu toate, că și acolo s-au introdus la un moment dat încă pe vremea noastră niște categorii de direcții silvice. Deci nu arată toate la fel, din punct de vedere, al organigramei. A fost o minimă reformă care am făcut-o noi atunci.
Dar, de la a nu face nimic acum până la reducerea la 13 direcții, am discutat toate variantele. În momentul de față, din punct de vedere procedural, avem în analiză interministerială proiectul propus de doamna ministru. Vom primi probabil și celelalte observații, feedback-uri de la celelalte ministere, inclusiv prin ministere, de la celelalte partide politice din coaliție și vedem unde o să ajungem cu această discuție.
Ceea ce cred eu este că nu putem rămâne așa cum suntem acum. Romsilva are nevoie de o structură mai suplă. Nu vreau să intru acum pe cifre, dacă sunt necesare 34 sau 13 sau 28 sau 18.
Dar este nevoie de o structură mai suplă, mai eficientă.
Constat de fiecare dată că regiile de la primării sau ocoalele private funcționează mai eficient. De foarte multe ori au salarii mai mici, de foarte multe ori au structuri mult mai suple pe partea administrativă și oferă beneficii anuale mult mai mari pentru proprietari.
Întrebare: Da, pentru că acele ocoale nu au parcuri naționale sau herghelii…
Tánczos Barna: Nu, nu-i adevărat. Nu-i adevărat, pentru că scot parcurile și hergheliile. Și ordinea este de la 1 la 10, fără parcuri și fără herghelii.
Am văzut cifrele, știu, am discutat personal bugetul de venituri și chertuieli, an de an, cu direcția economică a Romsilva. Îi puteți întreba. Este nevoie de o eficientizare.
Întrebare: Nedumerirea este că dacă la urși am cheltuit 10 milioane de euro ca să facem un studiu, ca să-i numărăm, eu cred că ar trebui să ne bazăm pe ceva când decidem că sunt 13 direcții. Pentru că din proiectul pe care îl propune această doamnă ministru nu se înțelege de unde a tras această concluzie. Pentru că puteau să fie 18, sau puteau să fie 24, sau puteau să fie 36, sau puteau să fie una. Se creează politici publice pornindu-se de la niște opțiuni. Dacă la urși avem o opțiune articulată cât de cât științific, la Romsilva n-avem nicio opțiune.
Tánczos Barna: Eu vă propun să fim de acord că nu trebuie șapte doctorate și zece studii științifice pentru a analiza eficiența funcționării Romsilva. Puteau să o facă în ultimii cinci ani de zece ori.
Nu au dorit. Le-am cerut eu de mai multe ori. Că până ajungem acolo încât vine cineva din exterior și vă face reformă, mai bine veniți voi cu o propunere.
Propunerea propusă de dânșii și acceptată de mine atunci, în mijlocul evenimentelor, când rescriam practic Codul Silvic, a fost să facem categorii de direcții silvice cu o anumită reducere a personalului la cele mici. Cu siguranță, n-are nicio logică ca acele direcții care sunt pe pierdere an de an să funcționeze în actuala structură, n-are nicio logică ca la Caraș Severin, care este printre primele două sau trei direcții la nivel national, să fie cea mai prost administrată și cea mai mare generatoare de pierderi, de lipsă de venituri realizate. Aș putea să vă mai dau exemple.
Și studiul științific, dacă l-așteptăm încă 5 ani de zile, nu o să facem nimic. Eu sunt adeptul reformelor care vin de jos, care sunt propuse de persoane care stau zi de zi în acea activitate și de bună credință și vin și propun o soluție mai bună. Dacă acest lucru nu se întâmplă, sunt adeptul deciziei ferme și imediate.
Întrebare: Am avut jalon din PNRR pentru a face acest nou Cod silvic. Când erați ministru, ați lansat noul Cod silvic. Acel consorțiu format din universități a primit niște bani să facă acest proiect. A venit proiectul făcut de specialiști, grupul de lucruri, plătit din PNRR, jalon PNRR, la Ministerul Mediului. A suferit modificări față de ce au livrat profesorii universitari. Un prim set de modificări. A ajuns în Parlament, a suferit alte modificări, a devenit lege, și a suferit deja cinci modificări prin ordonanță de urgență. Ce fel de jalon este acesta?
Tánczos Barna: Democratic. Sunt riscurile democrației.
Întrebare: Avem acum un alt jalon din PNRR, reorganizarea Romsilva. Ce garanții avem că nu se va întâmpla la fel?
Tánczos Barna: Eu ar trebui să vă întreb: ce garanții aveți dacă se vine cu o propunere super științifică și aceasta o să fie ceea care o să rămână și în picioare? Riscurile democrației. Deciziile se iau de către instituții și de către Parlament.
Ceea ce am făcut eu, în schimb, ca baza pentru aceste decizii, pentru prima dată în istorie, să fie făcută de oameni de știință. Nu vreau să intru în detalii ce înseamnă propunerea oamenilor de știință care învață din aceleași cărți de 100 de ani. Facem amenajamentul silvic după același program de 30 și ceva de ani. La plantare, punem același număr de puieti pe hectare ca acum 50 de ani. Și încercăm să facem administrare în condițiile schimbărilor climatice la fel ca acum 50 de ani.
Deci dacă noi nu suntem suficient de flexibili și noi nu putem, oamenii de știință, de exemplu, nu pot înțelege democrația și care sunt așteptările societății și cum se poate îmbina elementul științific cu cel al democrației și al așteptărilor societății, iese un mix, mai mult sau mai puțin.












intre toți miniștrii mediului, d-l Barna a învatat cel mai mult si cel mai repede. Iar acest lucru s-a văzut pe parcursul elaborării codului silvic. Totuși, e nevoie de câteva clarificari. 1) Normele tehnice s-au facut sub coordonarea ministerului, iar daca norma de plantare este aceeași ca acum 50 ani nu e vina Romsilvei.2) silvicultura se face dupa cărți de acum 100 dar nu toate cărțile trebuie schimbate. Tratamentele silviculturale au fost aplicate de sute de ani si nu se întrevedere vreo schimbare majoră, pentru că nu avem de ce să facem acest lucru. 3) programul de amenajare a pădurilor a fost adaptat normelor tehnice iar schimbarea programului nu este scop in sine. Ce nu a spus d-l ministru este motivarea prelungirii validității amenajamentului la 20 ani, de la 10 ani, cată este in prezent. Acest amendament va avea un efect devastator asupra calitățiii deciziilor si predictibilitatii structurii pădurilor. Este ca si cum unui bolnav ce suferă de mai multe boli cronice , ce se află sub tratament , i-ai râri analizele, ca să faci economie. Am adăugat acest comentariu deoarece am sentimentul ca aceasta prevedere a venit chiar de la d-l ministru Barna. Ce a învățat, nu poate contesta nimeni, foarte mult despre păduri, in perioada mandatului domniei. Sale.