Temă de casă pentru ministrul Mediului: Federația „Silva” rescrie proiectul de reorganizare a Romsilva

Reorganizarea Romsilva, prevăzută într-un proiect de Hotărâre de Guvern întocmit la Ministerul Mediului, este o temă de interes pentru silvicultori, în special pentru cei din Regia Națională a Pădurilor. După ce a cerut retragerea proiectului inițiat de minister, Federația Sindicatelor din Silvicultură „Silva” revine acum cu un nou document. Acesta e, practic, un nou proiect de reorganizare, așa cum văd specialiștii în domeniu, membri ai Federației. Propunerile au fost deja înaintate ministrului, oficial.

O dezbatere publică pe această temă a fost stabilită pentru marți, 13 mai 2025.

Redăm integral documentul primit de minister:

„MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR

DOMNULUI MINISTRU MIRCEA FECHET

Spre știință domnului director Dănuț Iacob

Spre știință domnului consilier Gabriel Oltean

Referitor – Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva,

–  În completarea adresei noastre nr. 117/05.05.2025, transmisă prin email la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor,

Stimate Domnule Ministru,

După cum cunoașteți, prin adresa noastră înregistrată cu nr. 117/05.05.2025, comunicată prin email, la aceeași dată, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Federația Sindicatelor Silva și-a exprimat în mod argumentat îngrijorarea cu privire la forma proiectului de Hotărâre a Guvernului privind Regulamentul de organizare și funcționare al Romsilva, elaborat fără nicio discuție prealabilă cu partenerii sociali și publicat spre consultare pe site-ul autorității.

Prin același document, Federația Sindicatelor Silva a solicitat retragerea de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a proiectului de HG privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Romsilva și constituirea unui grup de lucru format din specialiști în administrarea pădurilor din cadrul Autorității, ai Romsilva, precum și reprezentanți ai Federației Sindicatelor Silva, pentru elaborarea unui Regulament de organizare și funcționare care să asigure consolidarea și nu destructurarea acestei regii de interes național.

În situația în care nu veți da curs solicitărilor noastre de retragere a proiectului de HG privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Romsilva, pe care o considerăm absolut justificată, vă comunicăm în cele ce urmează punctul nostru de vedere, conținând o serie de argumente, observații și propuneri concrete de modificare și completare a textului, pentru îmbunătățirea proiectului legislativ, după cum urmează:

I. Referitor la Nota de fundamentare

Nota de fundamentare nu conține niciun studiu de impact al aplicării acestui proiect legislativ, în condițiile în care discutăm de o regie de interes național, care administrează o suprafață de peste 3,1 milioane de hectare păduri proprietate a statului român, precum și peste 1,1 milioane hectare păduri aparținând altor categorii de proprietari.

Nota de fundamentare nu conține niciun fel de argument care să justifice necesitatea și/sau oportunitatea schimbărilor propuse, fapt ce conduce la concluzia potrivit căreia, proiectul actului normativ este lipsit de fundament în ceea ce privește reorganizarea activității Romsilva, prin desființarea a peste 50 % din direcțiile silvice județene, prin separarea activităților de producție cu scopul menținerii acestora doar prin prisma unui calcul de eficiență economică, în detrimentul aspectelor de ordin social, organizatoric și funcțional, precum și fuzionarea celor 22 de administrații de parcuri naturale și naționale, într-o structură ”mamut” cu sediul central la București.

Niciuna dintre aceste măsuri nu are la bază o evaluare minimală de tip cost/beneficiu.

În ceea ce privește considerentele de ordin economic, invocate de către autoritate cu titlu general, ca fundament pentru emiterea actului normativ, respectiv scăderea cheltuielilor permanente prin reducerea numărului unităților și subunităților Romsilva, arătăm că nu există nicio evaluare de impact în Nota de fundamentare.

Mai mult, din interpretarea dispozițiilor art. 6 din Legea nr. 24/2000 republicată, rezultă dincolo de orice dubiu că simpla afirmare a unui potențial impact pozitiv al acestui proiect asupra bugetului general consolidat nu este suficientă, afirmația în discuție trebuind să fie justificată, pe baza unei analize temeinice și detaliate a impactului economic al schimbărilor propuse, în raport cu situația actuală, care, în opinia autorității, impune schimbare, ori, Nota de fundamentare nu conține o astfel de analiză.

În urma analizei Secțiunii a-3-a Impactul socio – economic, constatăm că autoritatea inițiatoare a proiectului actului normativ consideră că soluțiile legislative propuse în cuprinsul acestuia nu produc niciun impact economic, deși, la punctul 2.3. Schimbări preconizate din cuprinsul Secțiunii a-2-a Motivul emiterii actului normativ, invocă în susținerea emiterii acestuia tocmai considerentele de ordin economic, respectiv scăderea cheltuielilor permanente prin reducerea numărului unităților și subunităților Romsilva, cu consecința respectării condiționalităților asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar.

Argumentul respectării condiționalităților asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce privește nivelul deficitului bugetar, nu poate fi reținut în cazul Romsilva, întrucât aceasta nu beneficiază de alocații, subvenții sau finanțări de la bugetul de stat, ci dimpotrivă, este un contributor puternic, atât la bugetul de stat, cât și la bugetul asigurărilor sociale.

Susținerile contrare ale autorității inițiatoare a proiectului actului normativ, dovedesc în mod neechivoc faptul că aceasta nu a realizat analiza situației actuale și de asemenea, nu a evaluat impactul socio-economic pe care îl presupune intrarea în vigoare a actului normativ, fapt ce conduce odată în plus la concluzia potrivit căreia, măsura reorganizării Romsilva este nefundamentată.

Observațiile de mai sus sunt valabile și pentru Secțiunea a–4-a Impactul financiar asupra bugetului consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri – analiză economică care lipsește din Nota de fundamentare.

Secțiunea a-8-a Măsuri de implementare, nu conține măsurile necesar a fi întreprinse de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și de către conducerea RNP – Romsilva, în vederea punerii în aplicare a proiectului actului normativ, deși în cuprinsul acestuia sunt menționate o serie de astfel de măsuri care trebuie implementate atât de autoritate, cât și de Romsilva.

Mai mult decât atât, în Nota de fundamentare, constatăm că nu există niciun temei în stabilirea criteriilor menționate la Art. 11, alin. (3), nefiind prezentată nicio fundamentare tehnică, economică și nici previziunile așteptate în ceea ce privește modul de funcționare a noilor structuri.

II. Referitor la proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Romsilva

Cu privire la reducerea numărului direcțiilor silvice din structura RNP, Federația Sindicatelor Silva propune ca prin actul normativ să fie menținute direcțiile silvice la nivelul fiecărui județ. Amintim că un demers similar, concretizat în anul 1998 prin comasarea direcțiilor silvice de la 41 la 25 a fost sortit eșecului, revenindu-se, în foarte scurt timp, la forma actuală de organizare care și-a dovedit eficacitatea și funcționalitatea, inclusiv prin relația cu instituțiile și autoritățile de la nivel județean: instituția prefectului, consiliul județean, comisiile județene și locale de fond funciar, inspectoratul de poliție, inspectoratul de jandarmi, inspectoratul județean pentru situații de urgență, agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă, agențiile județene de mediu și arii protejate etc.

Prin desființarea a peste 50% din actualele direcții silvice, structuri de administrare județene a căror funcționare a fost validată în timp, aplicând un simplu algoritm matematic, se pune în pericol gestionarea pădurilor statului.

Măsurile de „comasare” a unităților silvice propuse de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor vor avea consecințe grave asupra gestionării durabile a pădurilor, inclusiv în ce privește escaladarea tăierilor ilegale, prin scăderea capacității de control.

Formula pentru determinarea suprafețelor viitoarelor direcții silvice, propusă la art. 11 alin. (3) din proiectul de HG nu are la bază nicio fundamentare silviculturală, criteriul de suprafață nefiind suficient de obiectiv pentru stabilirea ariei de competență și activitate a viitoarelor structuri de administrare silvică și nu ține cont în niciun fel de complexitatea lucrărilor și specificul activităților ce urmează a fi desfășurate. Se creează astfel posibilitatea ca o direcție silvică să administreze suprafețe de fond forestier începând din Lunca Dunării și până în zona montană, fără nicio analiză a costurilor și eficacității.

Ținând cont de cele precizate mai sus și de proiectul legislativ pentru eficientizarea administrației publice, considerat o prioritate de către Guvern, apreciem că ar fi oportun a se lua în calcul o posibilă comasare a direcțiilor silvice numai după reorganizarea administrativ-teritorială a României, până atunci însă, Federația Silva solicită menținerea direcțiilor silvice la nivel județean.

Un argument suplimentar în acest sens este modul de organizare al Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate, recent înființată la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, care are în subordine exact 41 de direcții județene.

Cu privire la propunerea de separare a activității de administrare a pădurilor de activitățile economice, așa cum s-a menționat și în cazul propunerii de comasare a direcților silvice, nu se regăsește în Nota de fundamentare nicio analiză cost – beneficiu. Nu există o evaluare clară a costurilor administrative, a necesarului de forță de muncă și a impactului bugetar estimat pentru această nouă organizare.

Separarea activităților economice de ocoalele silvice și ”judecarea” menținerii fiecărei activități productive exclusiv pe considerente ce țin de eficiența economică va conduce într-o primă etapă la o vulnerabilizare a activităților auxiliare, unele dintre ele cu caracter temporar sau sezonier: pepinierele, creșterea vânatului, păstrăvăriile, centrele de prelucrare a fructelor de pădure, cabanele și silvoturismul, dar și a activităților de exploatare a lemnului sau construcții și reparații de drumuri, avându-se în vedere, cel mai probabil, de către autoritate, ”externalizarea” acestor activități către firme private, așa cum s-a mai încercat și în precedent.

Sistemul de organizare propus de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, respectiv înființarea de secții de exploatare/întreținere și reparații drumuri, etc., este identic cu cel care a fost impus imediat după anul 1990 și nu a funcționat nici măcar în perioada economiei centralizate, dovedindu-se total ineficient și păgubos, neadaptat la condițiile economice actuale de piață concurențială.

Presiunea pe rentabilitate va conduce inevitabil la prioritizarea activităților în funcție de interesul fiecărei secții, fără a ține cont de rentabilitatea în ansamblu a gestionării fondului forestier: secțiile vor fi nevoite să devină rentabile individual, deși ele sunt părți ale unui sistem integrat. În procesul de optimizare a activității acestora se va avea în vedere strict rentabilizarea activității fiecărei secții și nu optimizarea activității de ansamblu.

În forma de organizare actuală există o mult mai mare predictibilitate a lucrărilor necesar a fi executate pe parcursul unui an, fapt ce face posibilă o eșalonare a lucrărilor, inclusiv cu folosirea muncitorilor în alte activități specifice. Este știut faptul că lucrările silvice, în special cele de regenerare și exploatare, dar și celelalte activități pentru care se propune înființare de secții au, în general, un caracter sezonier, fluctuații mari pe timpul unui an calendaristic, iar constituirea de secții care să desfășoare doar lucrările pentru care au fost înființate vor crea discontinuități în activitate, cu repercusiuni asupra personalului angajat și efecte sociale ireversibile.

Păstrarea acestor echipe de muncitori în structura ocolului este o soluție mult mai eficientă economic și operațională, având în vedere specificul activităților sezoniere din sectorul silvic.

Formațiile de muncitori de la nivelul ocoalelor, constituite din forță de muncă exclusiv autohtonă, provenită în general din zone rurale defavorizate, nu se ocupă exclusiv de o singură activitate strict specializată. Aceștia sunt utilizați în funcție de sezon și necesitate la diverse activități esențiale: lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor, precum degajările și curățirile, punerea în valoare a masei lemnoase, lucrări în pepiniere, amenajarea perdelelor forestiere, etc. Astfel, cu un număr redus de muncitori, se acoperă o gamă largă de lucrări, eșalonate pe toată perioada anului, ceea ce duce la o utilizare eficientă a forței de muncă și a fondurilor disponibile.

Flexibilitatea oferită de echipele locale este esențială într-un domeniu în care reacția rapidă la evenimente neprevăzute (precipitații abundente, alunecări de teren, drumuri deteriorate, rețele electrice afectate de rupturi și doborâturi de vânt) poate preveni daune semnificative și poate reduce costurile ulterioare. Echipele de muncitori locali cunosc terenul, sunt aproape de obiectivele de lucru și pot interveni prompt, ceea ce nu se poate obține la fel de eficient printr-o structură centralizată. Păstrarea formațiilor la nivel local sprijină menținerea locurilor de muncă în zonele rurale și contribuie la stabilitatea economică a comunităților din jurul pădurilor, în concordanță cu principiile dezvoltării durabile promovate de Romsilva. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că muncitorii nu sunt dispuși întotdeauna să-și părăsească domiciliul pentru perioade lungi de timp, existând riscul pierderii unor angajați, în condițiile în care unele formații sunt și în acest moment incomplete.

 În concluzie, noi considerăm că eficiența economică nu trebuie analizată exclusiv prin prisma costurilor directe, ci și în funcție de flexibilitate, adaptabilitate, prevenirea pagubelor și susținerea activităților silvice multiple. Păstrarea formațiilor de lucru la nivelul fiecărui ocol silvic este justificată prin faptul că acestea realizează lucrări diversificate, sezoniere, în mod eficient și adaptat nevoilor reale din teren.

Referitor la desființarea administrațiilor celor 22 de parcuri naționale și naturale și comasarea într-o singură structură centrală, aceasta va determina pierderea identității parcurilor, prin ignorarea specificului local, la creșterea birocratizării, la o centralizare excesivă a deciziilor și la pierderea oportunităților de finanțare dedicate, din fonduri europene.

Administrațiile de parcuri din subordinea Romsilva au fost create în anul 2009, la solicitarea expresă a Ministerului Mediului, pentru a îndeplini cerința prevăzută de O.U.G. nr. 57/2007, respectiv dobândirea personalității juridice, în scopul facilitării accesării fondurilor europene dedicate domeniului conservării naturii.

Forma actuală de organizare a celor 22 de administrații de parcuri – unități cu personalitate juridică cu statut de filiale aflate în subordinea Romsilva, și-a dovedit funcționalitatea și eficiența de-a lungul celor 16 de ani de administrare, fapt dovedit de evaluarea favorabilă a acestora de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, realizată în anul 2024, pe baza unui set complex de criterii și indicatori de performanță, în cadrul procedurii de prelungire a contractelor de administrare pentru toate cele 22 de parcuri naturale și naționale.

În acest context, apreciem că propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor de reorganizare a administrațiilor de parcuri după modelul organizațional al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate, model care și-a dovedit nefuncționalitatea și ineficiența, fapt constatat de însăși conducerea ministerului, este sortită eșecului și poate avea consecințe grave și ireversibile asupra patrimoniului natural protejat.

Considerăm că este evident faptul că centralizarea managementului administrațiilor de parcuri la nivelul unei singure structuri va îngreuna atât procesul decizional, cât și operațiunile financiar-contabile și administrative necesare desfășurării în bune condiții a activității structurilor teritoriale și îndeplinirii obligațiilor contractuale asumate în raport cu autoritatea responsabilă și, de aceea, Federația Sindicatelor Silva solicită menținerea celor 22 de administrații de parcuri naturale și naționale în actuala formulă de organizare, ca structuri independente, cu personalitate juridică distinctă.

Un alt aspect important este garantarea menținerii locurilor de muncă și al salarizării pentru cei peste 13.500 de salariați ai Regiei Naționale a Pădurilor, prin precizări clare în textul Hotărârii de Guvern și eliminarea imixtiunii autorității în procesul de negociere colectivă, aspect ce contravine flagrant legislației muncii și a dialogul social.

Apreciind că improvizațiile administrative din acest proiect de Hotărâre de Guvern pun în pericol, nu doar pădurile statului, ci și locurile de muncă și soarta celor care se află în slujba acestor păduri, reiterăm faptul că pădurile reprezintă, conform legii, bun de securitate naţională, iar acţiunile care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, degradarea ori distrugerea resurselor naturale și a fondului forestier constituie ameninţări la adresa securităţii naţionale a României.

Stimate Domnule Ministru,

Având în vedere toate aceste argumente, Federația Sindicatelor Silva vă transmite anexat, împreună cu punctul nostru de vedere, o serie de observații, argumente și propuneri concrete de modificare și completare a textului, pentru îmbunătățirea proiectului de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Romsilva, aflat în consultare publică pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor începând cu data de 24.04.2025.

Cu stimă, Lider Silviu Geană”.