Consiliul UE pentru Agricultură și Pescuit ce se va întruni pe 23 și 24 iunie va încerca să ajungă la o abordare generală referitoare la un regulament privind un cadru de monitorizare a pădurilor „pentru păduri europene reziliente”. Propunerea vizează instituirea unui sistem de monitorizare a pădurilor de înaltă calitate pentru a urmări progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea țintelor și a obiectivelor de politică ale UE în ceea ce privește pădurile.
Potrivit comunicatului oficial al Consiliului, este vorba despre un sistem de monitorizare cuprinzător și de înaltă calitate, care să vizeze toate pădurile și alte suprafețe împădurite din UE care poate contribui la o mai bună contracarare a tuturor presiunilor și pericolelor. De exemplu, monitorizarea frecventă a acoperirii cu arbori și a perturbărilor acesteia cu ajutorul tehnologiilor de observare a Pământului („Earth observation” – EO), completată cu observații de la sol, poate dezvălui modele de vulnerabilități forestiere și poate permite factorilor de decizie să ia măsuri de adaptare.
„Lipsa acestor informații afectează actualitatea și calitatea planificării forestiere a statelor membre. Planificarea integrată pe termen lung este esențială pentru menținerea în echilibru a diverselor cereri de servicii și resurse forestiere și pentru asigurarea rezilienței la dezastre, în conformitate cu obiectivele și țintele de politică ale UE pentru serviciile forestiere, precum și pentru utilizarea și protecția pădurilor”.
Instrumentele de monitorizare actuale nu sunt pe deplin adecvate scopului urmărit, se arată în document.
Servicii precum Sistemul european de informare privind incendiile forestiere (EFFIS) care funcționează sub umbrela programului Copernicus și instrumentul de înaltă rezoluție în domeniul forestier al serviciului Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre au generat un anumit grad de monitorizare și date standardizate bazate pe teledetecție în UE. Cu toate acestea, eforturile de armonizare a datelor obținute la sol, colectate în principal prin intermediul inventarelor forestiere naționale, s-au concentrat asupra câtorva variabile esențiale legate de resursele de lemn, cum ar fi biomasa de suprafață, volumul de lemn pe picior și creșterea forestieră. Chiar și în aceste cazuri, există lacune în ceea ce privește actualitatea și disponibilitatea pe scară mai largă a datelor, ceea ce duce la incertitudine cu privire la fiabilitatea datelor și la limitări ale utilizării lor.
Nu s-au desfășurat activități de armonizare a altor date obținute la sol cu privire la variabile, în special cu privire la cele care vizează biodiversitatea, ceea ce face dificilă o evaluare la nivelul UE a stării ecosistemului forestier. În plus, datele disponibile privind pădurile prezintă lacune semnificative, de pildă în ceea ce privește seceta sau daunele forestiere cauzate de gândacul de scoarță. Aceste lacune împiedică prevenirea dezastrelor forestiere, pregătirea pentru astfel de dezastre și răspunsul la acestea în mod eficace din partea gestionarilor de terenuri și al autorităților relevante. În plus, mai mulți parametri forestieri, cum ar fi biomasa și structura forestieră, pot fi cartografiați și monitorizați în mod fiabil în întreaga UE numai prin combinarea observațiilor de la sol, a teledetecției și a modelării. Această combinație este complexă și dificilă, adesea din cauza problemelor legate de schimbul de date și de acces.
Lipsa de informații cu privire la starea și dezvoltarea pădurilor în raport cu perturbările sau dinamica ecosistemelor îngreunează observarea tendințelor și detectarea daunelor sau a degradării într-un stadiu incipient de către responsabilii pentru elaborarea politicilor și gestionarii de păduri, precum și luarea de măsuri în mod eficace în legătură cu acestea. Acest lucru afectează capacitatea pădurilor de a oferi în permanență societății servicii, bunuri și funcții ecosistemice, inclusiv în contextul atenuării schimbărilor climatice, în care pădurile joacă un rol esențial. În general, informațiile privind starea pădurilor din UE, valoarea lor ecologică, socială și economică, presiunile cu care se confruntă și serviciile ecosistemice pe care le furnizează sunt fragmentate și neuniforme, în mare măsură eterogene și inconsecvente, cu lacune în materie de date și suprapuneri ale acestora; în plus, datele sunt furnizate cu întârzieri semnificative și adesea doar în mod voluntar. Deși există procese de raportare prin care se colectează date și informații privind pădurile și dezvoltarea acestora, cum ar fi conturile europene pentru păduri ale EUROSTAT, rapoartele Forest Europe privind starea pădurilor din Europa sau evaluările resurselor forestiere globale realizate de FAO, UE nu dispune de un sistem comun pentru colectarea și schimbul coerente de date exacte și comparabile privind pădurile.
Documentul integral, AICI.
