Clusterul Green Energy din Sfântu Gheorghe, județul Covasna, a reușit să implementeze în România un proiect intitulat „Un sat, un megawatt”. Încă de la înființare, în anul 2011, membrii Clusterului au încercat să vină cu o soluție sustenabilă la problema încălzirii: biomasa. Și au fost primii din România care au făcut-o.
„Problemele energetice sunt atât de acute încât nu mai este posibil să se satisfacă nevoile în continuă creștere ale lumii. Această creștere a cererii de energie trebuie să fie satisfăcută din ce în ce mai mult de surse de energie diversificate, inclusiv de resurse durabile și regenerabile. Biomasa este o opțiune de energie regenerabilă care poate fi practică și sigură, poate întări economia și poate ajuta la reducerea presiunii urgente asupra ecosistemului planetei noastre.
În prezent există o slabă organizare a pieței biomasei. Este necesar să se găsească o soluție viabilă pentru sectorul biomasei prin asigurarea unui echilibru între producția și utilizarea biomasei”, spune președintele clusterului, Vajda Lajos.
Green Energy Biomass Cluster este partener în mai multe proiecte europene care au ca scop dezvoltarea unui model integrat de sistem energetic la scară comunitară. Vorbim despre centrale cu o capacitate de generare de energie de până la 1 MW. Au avantajul de a putea fi distribuite în întreaga comunitate.
Un exemplu: BioVill
BioVill este un proiect sprijinit de programul Uniunii Europene Horizon2020. Proiectul a început în martie 2016 sub forma unei colaborări între 9 parteneri, inclusiv Germania și Austria. Activitățile de bază ale BioVill includ evaluarea tehnologică și econcomică a satelor țintă, implicarea și participarea activă a părților interesate și a cetățenilor, dezvoltarea lanțurilor de tehnologii și de valoare bioenergetice locale, precum și consolidarea capacităților privind sistemele de finanțare și modelele de business. Rezultatul BioVill se va concretiza în deschiderea a cinci sate bioenergetice in Slovenia, Serbia, Croația, Macedonia și România până la stadiul de investiție.
Obiectivul proiectului BioVill este acela de a transfera și de a adapta experiența acumulată în țările în care există deja sate bioenergetice (Germania și Austria) către țările cu mai puține exemple în acest sector (Slovenia, Serbia, Croația, Macedonia și România). Proiectul stimulează dezvoltarea sectorului bioenergiei în țările țintă selectate prin consolidarea rolului biomasei la nivel local ca un factor care contribuie în mod decisiv în aprovizionarea cu energie, luând în considerare oportunitățile de absorbție existente pe piață sau de expansiunea fermierilor locali, producătorii de lemn sau IMM-uri.
Până acum, clusterul a facilitat realizarea a peste 200 de astfel de sisteme în aproape 70 de localități din țară, având o capacitate de aproximativ 30 MW. Acestea au fost integrate pe platforma online biolvillmap.ro, care arată comunitățile durabile ce își asigură energia din surse locale de biomasă.
Lajos Vajda a adăugat că 1 MW de energie termică este suficient de a asigura încălzirea pentru clădirile publice din localitățile rurale.
Un model: Ghelința
Aflată la poalele vestice ale munţilor Breţcu, comuna Ghelința se bucură, ca multe localități rurale din România, de o „zestre” naturală bogată de păduri, pășuni, fânețe și livezi, de unde se poate obține biomasă. Pornind de la acest potențial de resurse ce pot asigura energie termică, Ghelința a fost selectată în 2020 de către Clusterul Green Energy drept comună pilot în cadrul proiectului Biovill (Bioenergy Villages) pentru a deveni sat bazat pe bioenergie, adică o comunitate durabilă care își aprovizionează energia termică din biomasă locală. Proiectul implementat de Clusterul Green Energy a fost finanțat prin programul european Horizon 2020 și a oferit suport pentru a dezvolta lanțul valoric al bioenergiei în plan local.
Astfel, biomasa provenită din curățarea spațiilor publice, din deșeuri de biomasă solidă, din silvicultură și din prelucrarea lemnului este folosită în ultimii ani pentru încălzirea tuturor clădirilor publice din comună: primăria, căminul cultural, două școli, sala de sport și grădinița, precum și a unor clădiri private (brutărie, pensiune, sală de evenimente, locuințe). Acestea sunt racordate la centrale termice pe biomasă, beneficiind de apă caldă şi căldură la preţuri avantajoase.
„Orice lemn, chiar dacă e o creangă de 10 mm, este la fel de valoros din punct de vedere energetic ca și lemnul crăpat”, spune Sándor Bartha, Vicepreședinte al Green Energy Cluster România. Potrivit calculelor acestuia, prețul pe KWh obținut din tocătura de deșeuri lemnoase este la 40% față de gaz. Dacă în sobele obișnuite vechi pe lemne randamentul este de circa 30%, biomasa în Ghelința este arsă în centrale automatizate, cu randament de până la 90%, a mai explicat acesta. Cazanele, de fabricație românească, permit controlul de la distanță, printr-o aplicație pe telefon.
Potrivit acestuia, biomasa este însă total neglijată în România, deși este o sursă de energie regenerabilă ce poate fi utilizată pentru încălzirea satelor din România.
Ca și rezultat al muncii începute în 2016 împreună cu clusterul Green Energy, comuna a fost desemnată de Ambasada Franței în România „Oraș Durabil 2021”.
Detalii, AICI.
