Problema urșilor și a pagubelor provocate agriculturii ajunge în evaluarea Comisiei Europene privind regulile de protecție a speciilor. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) susține că legislația europeană trebuie aplicată ținând cont de situația concretă din fiecare stat membru, scrie agrobiznes.ro.
MADR consideră că protejarea biodiversității și dezvoltarea unei agriculturi competitive nu sunt obiective contradictorii. România susține însă că regulile trebuie să fie clare, predictibile și suficient de flexibile pentru a permite intervenții atunci când anumite specii provoacă pagube importante.
Urșii provoacă probleme pentru agricultură și zootehnie
În răspunsul transmis Comisiei Europene, MADR atrage atenția asupra pagubelor generate în România de unele specii protejate.
Urșii, dar și ciorile și cormoranii, pot afecta culturile agricole, efectivele de animale și activitățile de acvacultură. În cazul fermierilor, astfel de pagube înseamnă pierderi economice și, în anumite situații, dificultăți în continuarea activității.
MADR susține că gestionarea acestor situații trebuie făcută pe baza datelor științifice și în funcție de evoluția populațiilor.
România cere derogări mai simple și mai rapide
MADR a finalizat chestionarul Comisiei Europene privind evaluarea de tip „stress test” a Directivei Păsări și a Directivei Habitate.
Consultarea publică a fost lansată de Comisia Europeană la 12 mai 2026. Sunt analizate modul în care cele două directive funcționează în practică, dificultățile de aplicare, eventualele suprapuneri și sarcinile administrative.
România susține, în acest context, simplificarea și accelerarea procedurilor de derogare.
MADR consideră că statele membre trebuie să dispună de mai multă flexibilitate atunci când anumite specii protejate au ajuns la un statut favorabil de conservare și înregistrează creșteri semnificative ale populațiilor.
Protecția biodiversității, dar și protecția fermierilor
Potrivit MADR, managementul speciilor nu trebuie să se bazeze doar pe reguli uniforme la nivel european. Situația diferă de la un stat la altul, iar politicile de conservare trebuie să țină cont de aceste diferențe.
În cazul României, problema urșilor și a altor specii care produc pagube trebuie analizată și prin prisma impactului asupra agriculturii, zootehniei și acvaculturii.
MADR susține că intervențiile trebuie fundamentate științific și adaptate situației naționale. În același timp, protecția biodiversității trebuie menținută.
Obiectivul este găsirea unui echilibru între conservarea speciilor, protejarea fermierilor, producția agricolă, securitatea alimentară și siguranța publică.
Prin răspunsul transmis Comisiei Europene, România cere ca viitoarea evaluare a Directivelor Păsări și Habitate să țină cont mai mult de realitățile din teren și de diferențele dintre sistemele agricole ale statelor membre.
