Ideea de a avea 10% din suprafața României sub protecție nu a prins la noi. A fost considerată „forțată” de foarte mulți. Chiar dacă s-a vorbit despre strategii europene, jaloane din PNRR, schimbări climatice și o nevoie acută de conservare.
„Fripți” cu Natura 2000 și așteptând cu anii compensațiile pentru neutilizarea propriilor terenuri, oamenii s-au înfuriat la ideea unei noi interdicții și s-au opus. S-au dus la primari și au bătut cu pumnul în masă. Primarii s-au dus la parlamentari, parlamentarii la miniștri. În cele din urmă, o chestiune științifică a devenit politică. Iar nevoia de voturi a fost mai puternică decât dorința de a conserva ce se mai poate. Așa că în documente a apărut un paragraf nou: aceste zone se pot desemna doar cu acordul proprietarului.
Cert este că ZPS-urile ne arată că s-a pus egal între doctrinele politice: niciuna nu e mai conservaționistă, chiar dacă declarativ așa pare.
Jalonul din PNRR referitor la desemnarea zonelor de protecție pentru biodiversitate înseamnă, azi, câteva sute de mii de hectare protejate, în loc 2,3 milioane, cât era inițial.
Nu că alte state europene ar avea mai mult. Germania protejează 2% și majoritatea țărilor până în 3%. Această idee a fost, de altfel, o ultimă „zbatere” a ceea ce era acum câțiva ani Green Deal.
Ar fi fost bani, dar merg la canalizare…
Fondul de Mediu beneficiază de miliarde de euro. Numai că în loc să protejeze mediul (să acorde, de exemplu, compensații) se duc mai nou spre lucrări de apă și canalizare. Doamna ministru s-a mândrit cu asta, deși în fișa postului scrie Mediu, nu infrastructură. Dar, din nou, voturile au primat. Cei care se plimbă prin păduri sunt mai puțini decât cei care stau în sate și vor avea apă și canalizare. La sfârșitul zilei, de undeva trebuie să obțină și USR ceva mai mult de 10% la alegeri.
Recomandare, nu obligație
În această perioadă, Guvernul pregătește ultimele două cereri de plată din PNRR, prin care estimează că poate încasa efectiv aproximativ 6,36 miliarde de euro. Însă documentele oficiale arată întârzieri importante. Ministerul Mediului trebuie să închidă jalonul privind desemnarea zonelor de protecție strictă și să adopte ordinele necesare pentru metodologia de identificare a zonelor prioritare pentru biodiversitate. Ministerul Fondurilor Europene arată că instituția nu a transmis încă niciun cover-note în forma finală pentru jaloanele aflate în responsabilitatea sa.
Din câte ne-au explicat cei de la firmele care au făcut studiul privind ZPS, cele 10 procente nu sunt o obligație a UE, ci o recomandare. Prin urmare, nu există un risc ca România să piardă fonduri din acest motiv.
Ministerul Mediului lucrează la documentația care va fi prezentată Comisiei Europene. Și, din câte se pare, se va merge pe ideea că avem deja o mulțime de zone protejate – rezervații științifice, păduri virgine, ZPS în parcuri naționale și naturale, T1, părți din T2 etc. Se dovedește că propunerea de 10% a fost una un pic hazardată și cel mai probabil va fi „împinsă” pentru vremuri mai bune… Când poate vor fi bani pentru compensații. Și poate că va veni un guvern care să utilizeze banii din Fondul de Mediu chiar pentru mediu…
